vineri, 19 februarie 2010


Timpul trece ca si cum nimic nu s-a intamplat. De fapt, ce s-ar putea intampla?
Ma uit in gol si vad secundele cum trec.Nimic nu ma mai poate salva...Respir incet,cobor privirea in podea,oftez...
Pentru o clipa am simtit ca retraiesc un moment petrecut impreuna.Trec peste vise,sperante,iluzii..Ajung intr-o lume stupida,distrusa de tine si un tipat imi rapeste gandurile" Ada, ai de gand sa raspunzi la telefon??".
E ea..cea care m-a sprijinit mereu, a stiut cand am nevoie de ea. Iar tu ramai pierdut,uitat prin mii de vise.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu